Luni, 13 ianuarie 2020, prin intermediul unei Informări de Presă, Consiliul Superior al Magistraturii a adus la cunoștință faptul că în cadrul proiectului TAEJ urmează a fi adoptate cinci ghiduri, printre care și Ghidul de bune practici în relația sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, în special avocați (în continuare „Ghidul”).
Pe site-ul oficial al CSM pot fi accesate informații suplimentare cu privire la proiectul „TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”, cod SIPOCA 454/ cod MySMIS 2014+ 118765. Potrivit acestor informații, proiectul TAEJ a demarat la data de 5 septembrie 2018, urmare a semnării contractului de finanțare între Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de lider de parteneriat și Autoritatea de Management a Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
Precizăm că acest proiect este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Componenta 1 IP9/2017 – Calitate, transparență, etică și integritate la nivelul sistemului judiciar, Axa prioritară 2 – Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, Obiectivul specific 2.3 – Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar, în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia.
Astfel, în baza acestui proiect, a fost aprobată forma finală a Ghidului de bune practici în relația sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, în special avocați. Scopul acestui Ghid este clarificarea poziționării judecătorilor și procurorilor în raport cu celelalte profesii juridice, în special avocaţi, atât în sfera exercitării atribuțiilor profesionale cât și în afara acestora, astfel încât să contribuie la consolidarea imaginii și integrității sistemului judiciar.
Este lăudabil faptul că dorințele de a exista o mai bună comunicare la nivelul sistemului judiciar, în baza cărora s-a demarat proiectul TAEJ și Ghidul sus-menționat, nu au rămas simple idealuri. Prin urmare, la adoptarea formei finale a Ghidului au fost avute în vedere atât propunerile și observațiile formulate de către instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, cât și cele înaintate de către Inspecția Judiciară, dar și propunerile formulate de către Uniunea Națională a Barourilor din România, alături de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești.
De asemena, menționăm faptul că Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, în special avocați, nu a fost doar Adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 287/19.12.2019, ci a fost și asumat de Uniunea Națională a Barourilor din România prin Hotărârea Comisiei Permanente nr. 264/16.12.2019 și de Uniunea Națională a Executorilor Judecătoreşti prin Hotărârea Consiliului Uniunii nr. 2310/27.09.2019.
În ceea ce privește materia reglementată prin Ghid, ne-au atras atentia prevederile regăsite în Secțiunea a 2-a intitulată ”Raporturile dintre profesionişti în cadrul procedurilor. Comunicarea orală şi comunicarea non-verbală”. Vom trece în revistă principalele aspecte „codificate” prin intermediul acestui Ghid, aspecte privitoare la drepturile și obligațiile, conduita și comunicarea judecătorului, procurorului și avocatului în sala de ședințe.
- Astfel, potrivit art. 41 din Ghid, judecătorul şi procurorul trebuie să manifeste respect faţă de toţi participanţii procesuali, asigurând un tratament egal, indiferent de vârsta, pregătirea profesională sau experienţa altor profesionişti ai dreptului.
- Totodată, potrivit dispozițiilor art. 42, Judecătorul şi procurorul se vor exprima cu măsură şi calm, se vor abţine de la a utiliza expresii ironice sau tendenţioase, comportându-se într-o manieră neutră, politicoasă, simplă, nepărtinitoare, cu un limbaj concis, fără subînţelesuri sau ironii. Este necesar ca tonul utilizat să fie echilibrat, astfel încât să nu constituie o barieră de comunicare şi nici să nu împieteze asupra solemnităţii şedinţei.
- De asemena, în baza art. 43 alin. (1), se recomandă ca judecătorul să manifeste o ascultare activă, putând solicita părerile profesioniştilor participanţi în cauză ori de câte ori este în interesul soluţionării cauzei. Această propunere nu trebuie înţeleasă ca o limitare a rolului judecătorului în aflarea adevărului, ci ca o modalitate de exercitare a acestuia.
- Se recomandă ca activitatea judecătorului în cadrul ședinței de judecată să nu fie centrată pe autoritate și coerciție, pe sancţiune şi formalism excesiv, ci, mai degrabă, orientată spre un stil participativ şi echilibrat, elementele de coerciţie şi sancţionare trebuind să intervină atunci când alte modalităţi apar ca fiind insuficiente.
- Nu în cele din urmă, potrivit dispozițiilor art. 51 din Ghid, modalitatea de exprimare a avocatului în sala de judecată, atât verbală, cât şi non-verbală, va reflecta profesionalism şi respect faţă de membrii completului de judecată, alţi avocaţi, procuror şi ceilalţi participanţi la proces, contribuind la asigurarea solemnităţii şedinţei de judecată.
În concluzie, ne bucură faptul că acest proiect a fost aprobat cu celeritate și Ghidul urmează să se aplice în viitorul apropiat. Ca referință temporală, potrivit Informarii de presă a CSM din 13 ianuarie 2020, în luna februarie va avea loc Conferința de lansare a Ghidului de bune practici în relația sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, în special avocați. În plus, se va organiza un număr de 42 de sesiuni de diseminare a dispozițiilor Ghidului, la care vor participa magistrați și reprezentanți ai celorlalte profesii juridice, urmând să fie publicat calendarul evenimentelor de îndată după definitivarea acestuia.
