Odată cu intrarea într-o nouă eră a tehnologiei, datele reprezintă forța conducătoare a transformării digitale. În cadrul ședinței Parlamentului European din martie 2021, s-a discutat cu privire la Comunicarea Comisiei Europene din data de 19 februarie 2020, în care s-au prezentat riscurile potențiale care sunt aduse de o economie bazată pe date și cum se dorește construirea unei piețe pentru date personale și non-personale care să respecte toate obiectivele și valorile Uniunii Europene, drepturile fundamentale și normele în vigoare.[1]
Această Comunicare a Comisiei a venit pe fondul creșterii volumului de date din interiorul Uniunii (se preconizează că în anul 2025 vor exista 175 zetabyți de date în comparație cu cei 33 zetabyți înregistrați în anul 2018) datorată în principal îngreunării reutilizării datelor din cauza încrederii scăzute în schimbul de date, a obstacolelor tehnologice și a stimulentelor economice contradictorii.
Primul pas pe care Uniunea l-a făcut pentru a asigura această piață a datelor personale și non-personale a fost adoptarea Regulamentului privind Protecția Datelor cu Caracter Personal în 2016, ca mai apoi să adopte Regulamentul privind libera circulație a datelor fără caracter personal din 2018, Regulamentul privind securitatea cibernetică și Directiva privind datele deschise din 2019. Comisia s-a angajat, de asemenea, în diplomația digitală, certificând faptul că 13 țări oferă un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal.[2]
Trecând la analiza celor mai mari probleme pe care Comisia le-a întâmpinat în crearea unei veritabile piețe unice în ceea ce privește datele, principala complicație este faptul că nu există destule date disponibile pentru o reutilizare inovatoare și nici pentru dezvoltarea inteligenței artificiale (această disponibilitate ar trebui să se realizeze pe trei paliere – government to business – business to business și business to government – ). O altă problemă intens discutată este dezechilibrul în ceea ce privește puterea de piață, în special în ceea ce privește comparația dintre IMM-uri și întreprinderile mari, în care un număr mic de actori cumulează o bază mare de date, dobândind astfel avantaje competitive. O problemă care a putut fi remediată în mare parte de către Comisie este securitatea cibernetică prin crearea ENISA (Agenția UE pentru Securitate Cibernetică) și prin adoptarea Regulamentului UE 2019/881.
Prin această Comunicare, Comisia a propus o strategie pentru crearea acestei piețe unice, iar prima măsură propusă este instituirea unui cadru de guvernanță multidisciplinar pentru accesul la date și utilizarea acestora. Comisia nu a dorit să creeze un sistem ex ante prea detaliat și excesiv, ci își dorește o reglementare cât mai flexibilă pentru a permite experimentarea. Pe scurt, prin această măsură, Uniunea va propune un cadru legislativ pentru guvernanța spațiilor europene comune ale datelor, va adopta un act de punere în aplicare privind seturile de date cu valoare ridicată, va propune un act legislativ privind datele și va analiza importanța datelor în economia globală. O altă măsură pe care Comisia își dorește să o adopte este investirea în date atât în domeniul public, cât și în cel privat și consolidarea capacităților și infrastructurilor Europei pentru găzduirea, prelucrarea și utilizarea datelor în perioada 2021-2027, cu o investiție propusă de 4-6 miliarde de euro (2 miliarde de euro venind din partea Comisiei, iar restul din partea statelor membre).[3]
O altă măsură pe care Comisia își propune să o aplice este responsabilizarea persoanelor prin investirea în competențe și alfabetizarea cetățenilor în domeniul datelor și investirea în consolidarea specifică a capacităților pentru IMM-uri. Ultimul plan în care își dorește Comisia să acționeze este în crearea unui spațiu european comun al datelor în sectoare strategice și în domenii de interes public, precum sectorul finanțelor, medical, Pactul ecologic european, energia, agricultura, acțiune care ar trebui să conducă la disponibilizarea unor rezerve comune semnificative.[4]
Această Comunicare a fost urmată de un Raport al Comisiei privind eficacitatea Regulamentului privind Protecția Datelor cu Caracter Personal în 24 iulie 2020, în care Comisia a concluzionat că Regulamentul și-a îndeplinit majoritatea obiectivelor care au fost avute în vedere la momentul adoptării lui, dar încă există oportunități de îmbunătățire și de atingere ale altor obiective, precum crearea unei unități de aplicare la nivelul statelor membre, deoarece încă se poate observa o anumită fragmentare în aplicarea Regulamentului. O altă problemă apărută este faptul că întreprinderile au început să folosească protecția datelor ca un avantaj competitiv.[5]
Cu începutul anului 2021, Strategia Comisiei a început să fie discutată în cadrul comitetelor din Parlamentului European: Comitetul pentru Industrie, Cercetare și Energie a adoptat propriul Raport cu privire la Strategia propusă de Comisie (susținând majoritatea propunerilor), Comitetului pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a adoptat o moțiune prin care pune accent pe lacunele din documentul înaintat de Comisie.
În acest moment, Strategia europeană pentru date se află într-o stare incipientă, care, probabil, va trece prin multe modificări înainte de a fi adoptată de forul european. Odată adoptată, această strategie poate transforma Uniunea Europeană în cea mai atractivă, cea mai sigură și cea mai dinamică economie bazată pe date din lume, reușind să depășească concurenții externi care conduc la acest moment piața, China și Statele Unite.
[1] https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2021/690527/EPRS_ATA(2021)690527_EN.pdf
[2] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020DC0066
[3] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020DC0066
[4] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020DC0066
[5] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_20_1163
